Scurtă privire asupra editurii care reprezintă cultura română pe piața internațională a cărții. Traducerile din Noica prezintă interes pe piața de carte internațională. Six maladies of the contemporary spirit, 2009, are 55 de achiziții în bibliotecile americane. Briefe zur Logik des Hermes arată 60 de prezențe în biblioteci, iar Becoming within being are în jur de 900 achiziții. Blaga în germană, Die Luziferische Erkenntnis, nu există nicăieri, dar Das dogmatische Weltalter are 20 de prezențe în instituțiile culturale, iar Wissenschaft und kreatives Denken – 15.
La subiectul istorie apar 34 de traduceri. Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859‑1939) (titlul original: România în epoca modernizării 1859‑1939) de Gheorghe Iacob are 20 de prezențe în bibliotecile din Germania și Elveția. Istoria românilor de Ovidiu Pecican, traducere în sârbă – nu există nicăieri consemnată. Storia della Romania (titlul original: O istorie sinceră a poporului român) de Florin Constantiniu are 14 arhivări în Italia și Elveția. Une histoire des roumains: Études critiques, prefață de Dinu C. Giurescu, Stephen Fischer Galati și Ioan‑Aurel Pop, 2013, consemnează 40 de prezențe în bibliotecile din Europa și USA. O istorie a românilor de Ion Bulei, traducere în greacă, 2008, există în limba română în 11 biblioteci din Europa și USA, dar traducerea în limba greacă nu este consemnată nicăieri. Гісторыя румынаў/ titlul original: Istoria românilor de Ioan‑Aurel Pop, traducere în bielorusă, nu există în cataloage. Vladimir Tismăneanu, Stalinizm na każdą okazję. Polityczna historia rumuńskiego komunizmu (titlu original: Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism), 2010, are 14 achiziții. Scris în engleză și publicat la Berkeley University Press, studiul lui Vladimir Tismăneanu are peste 500 prezențe în bibliotecile lumii.
Genocidul comunist este reprezentat pe lista traducerilor ICR de Virgil Ierunca cu El experimento Pitești o sobre el poder omnímodo (titlul original: Fenomenul Pitești), 2019, cu două achiziții în bibliotecile spaniole. Nimic despre etnocidul comunist, deși există o carte cu acest titlu de Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid, 2019. La capitolul lingvistica limbii române nu am găsit nimic, deși interfața ICR anunță una pe care nu am putut‑o identifica.
La traducerile de folclor găsim Sărbătorile la români vol. 1, vol. 2 de Tudor Pamfile, traducere în greacă, în 2011, studiu publicat original în 1913 care există arhivat în numeroase biblioteci ale lumii în limba română, dar traducerea în greacă nu există nicăieri. La belleza de la raíces – Una visión antropológica del arte popular rumano. The Beauty of the Roots – An Anthropological View over the Romanian Traditional Arts, 2011, în spaniolă de José Luis Alonso Ponga, este prezentă cu un singur exemplar, într‑o bibliotecă spaniolă. La categoria eseuri, aleg la întâmplare din cele 36 traduceri, Marta Petreu, în italiană, cu Sulle malattie dei filosofi: Cioran, care are două achiziții în bibliotecile italiene, iar versiunea spaniolă Il passato scabroso di Cioran are două achiziții în Franța și Spania. Lucian Boia cu El fin de occidente?: hacia el mundo de mañana prezintă patru arhivări în biblioteci. Andrei Cornea cu Lorsque Socrate a tort în două ediții publicate la o editură universitară serioasă, Québec Presses de l’Université Laval, are în jur de 2.000 de achiziții. Avem înainte un studiu despre un mare filosof al lumii antice care îl promovează pe filosoful Andrei Cornea, dar indirect afirmă filosofia românească.
Pentru că numeroase titluri traduse sub egida CENNAC nu sunt consemnate nicăieri sau se află în număr neglijabil, întrebarea legitimă legată de cerere și ofertă nu trebuie complet ignorată. Ce se cere, cu alte cuvinte, azi din tipăriturile românești pe piața internațională de carte? A investi într‑o carte tradusă într‑o limbă de circulație reprezintă, se știe foarte bine, efort și mulți bani. Traducerile sunt scumpe. O pagină de 250 cuvinte costă între 20 și 130 de dolari. Dorința de a oferi ce credem noi că trebuie cunoscut în afara țării trebuie să fie de aceea însoțită și de întrebarea ce se cere cunoscut din cultura noastră în afara țării – ceea ce se poate afla prin sondaje de carte. Ele pot sta la baza criteriilor de traducere a unei cărți. De reținut că nu este în mod automat necesar ca un autor considerat important de critica românească să fie considerat important și de publicul sau cultura limbii în care este tradus.
Norman Manea, tradus și susținut masiv în Statele Unite de diferite fundații, edituri, tradus și de CENNAC, are 773 de fișe bibliografice în WorldCat. O fișă individuală de carte arată câte achiziții din acea carte se găsesc în biblioteci. The fifth impossibility: essays on exile and language, Yale University Press, 2012, are 1.315 achiziții sau prezențe în bibioteci, The black envelope, Yale University Press, 2012, prezintă peste 1.500 achiziții în bibilioteci. Menționez că cele două cărți nu au fost publicate de ICR. Mircea Cărtărescu, cel mai tradus și promovat autor de ICR, participant de peste 20 de ani la zeci de târguri de carte, lansări internaționale, mese rotunde internaționale, are 962 de fișe bibliografice în WorldCat. Solenoid, tradus în 2022 în engleză, se află achiziționat, conform fișei din WorlCat, de 281 de biblioteci. Celelalte traduceri, în spaniolă, germană, italiană, sârbă, franceză, nu depășesc 40 de achiziții în biblioteci. Poesía esencial, 2021, antologie din poezia lui Mircea Cărtărescu tradusă de Marian Ochoa de Eribe și Eta Hrubaru, text paralel în română și spaniolă care a luat premiul ICR pentru cea mai bună traducere a unei cărți din literatura română, are numai 9 exemplare arhivate în bibliotecile din Spania, Mexic și Colombia. Paul Goma (pe care nu l‑a sprijinit vreo fundație sau statul român) are 562 de fișe bibliografice în WorldCat. Cărțile lui se află în bibliotecile lumii în toate limbile de circulație. Conform fișei Marc, My childhood at the gate of unrest, 1990, are 230 de arhivări în biblioteci. ICR a sponsorizat o singură traducere din Paul Goma, Nel sonno non siamo profughi (titlu original: din Calidor), 2010.
Cea mai mare cerere de carte românească în limbile de circulație este a sintezelor academice, solide, a studiilor moderne la zi, publicate de edituri serioase despre lingvistica limbii române și limba română, istoria genocidului comunist și a comunismului în România, istoria literaturii române în general și a literaturii de azi, studii universitare despre cultura și civilizația românească, folclorul românesc în perspectivă comparată, istoria României, mitologia folclorului românesc și teme similare de studiu în universitățile din lume. Prestigiul editurilor este și el important. Este o mare nevoie de studii, sinteze publicate la editurile specializate în cartea de cercetare și academică cum ar fi Palgrave McMillan, Oxford, Cambridge Scholars etc. Pentru a intra în atenția specialiștilor, cărțile trebuie să existe consemnate în cataloagele lumii și arhivate, achiziționate de cât mai multe instituții culturale.
Cel mai important cumpărător de carte pe glob, care reține cartea și o recomandă prin mecanismele de cercetare ale cataloagelor online, îl reprezintă universitățile, institutele de cultură și educație, bibliotecile naționale sau integrate. Acolo se găsesc fișele bibliografice ale autorilor, ale cărților de studiu și cercetare depozitate în colecțiile bibliotecilor pe timp nelimitat. Iată câteva exemple de carte cu teme despre cultura română care se cer pe piața internațională de carte: Folkloric aspects of the Romanian imaginary and myth de Claudia Costin, publicată de Cambridge Scholars Publishing, 2018, are 981 de achiziții în lume. La lingvistica limbii române găsim A Reference Grammar of Romanian: Volume 1: The noun phrase de Carmen Dobrovie‑Sorin; Giurgea, Ion, publicată de John Benjamins Publishing Company, 2013, cu 1.140 achiziții în bibliotecile lumii. La mitologia folclorului românesc găsim Myth, Identity, and Conflict: a Comparative Analysis of Romanian and Serbian Textbooks, Lanham Lexington Books, 2011, cu 1.031 de achiziții. La literatura română în secolul al XX‑lea, istorie și critică literară găsim Police aesthetics: literature, film, and the secret police in Soviet times, Stanford University Press, de Cristina Vatulescu, 2010, cu 1.445 arhivări în instituțiile academic etc.. După cum reiese din fișele bibliografice, aceste studii nu au nici o tangență cu ICR.
O singură sinteză serioasă, necesară unei discipline, publicată într‑o limbă de circulație la o editură prestigioasă poate avea mai multe prezențe sau achiziții în depozitele de carte de pe toate continentele decât cărțile traduse ale unui autor. Dar aceste cărți sau realități nu se exclud. Este nevoie și de autori individuali, și de studii specializate. De aceea reiterez că a alerga pe o singură roată de la căruță nu este o politică viabilă de traducere de carte românească. Civilizația, cultura românească au nevoie să fie reprezentate prin studii serioase, de mare anvergură intelectuală traduse în limbile de circulație, sinteze în stare să ofere baza de informație necesară pentru a integra solid cultura și civilizația românească și autorii ei între culturile și civilizațiile lumii. Dacă aceste studii lipsesc, ele pot fi comandate și plătite de ICR în urma concursurilor de competență. Tineri talentați – fără parti‑pris și înregimentări ideologice – pot elabora sintezele de care cultura noastră are azi nevoie ca să fie cunoscută cu adevărat pe plan internațional.
■ Profesor, critic, teoretician şi istoric literar
Mirela Roznoveanu
