Studenții Facultății de Comunicare și Relații Publice au avut ocazia să‑l aibă alături de ei pe nimeni altul decât pe Ciprian Sasu, un om cu o vastă experiență în lumea presei, realizator și redactor la Radio România Actualități, care a publicat numeroase articole atât pentru posturi publice, cât și pentru posturi private, precum Antena 3 și Realitatea. Oportunitatea ne‑a fost oferită, din nou, de jurnalistul reputat și profesorul titular al disciplinei „Discurs informațional în radio şi TV”, Mihaela Rusu. Au fost aproape două ore de curs care au trecut cu rapiditate pentru noi, tinerii deja stârniți în a descoperi lumea presei. Ceea ce ne‑a menținut atenția în acest timp a fost simplitatea cu care Ciprian Sasu a reușit să ne vorbească, dar și transparența pe care a arătat‑o. Discursul său – devenit dialog în cele din urmă – a înglobat tot ceea ce un jurnalist ar trebui să reprezinte și a înfățișat și unele aspecte mai puțin plăcute din realitatea pe care mass‑media ni le prezintă.
Pentru început, d‑sa ne‑a făcut o prezentare despre debutul său în lumea comunicării și a jurnalismului, motiv pentru care, la sfârșitul anilor ’90, a ales să aprofundeze aceste domenii. A optat pentru un program de studii fără frecvență, la Sibiu, fapt ce i‑a permis să vină în capitală pentru a putea lucra, făcând practica la Radio România Actualități, loc în care a avut parte de mentori răbdători, dispuși să‑l ajute; mai mult, aceștia s‑au aplecat asupra lui să‑l învețe ABC‑ul meseriei. Ciprian ne‑a mărturisit că cele mai grele obstacole pe care a trebuit să le depășească în debutul carierei sale au constat în adaptarea la diferențele dintre orașul din care provine, aflat în Făgăraș, și cel în care activa (provincie vs capitală) și organizarea vieții într‑un mediu nou.
În continuare, tocmai pentru că dânsul a discutat despre persoanele care au fost dispuse să‑l îndrume pe parcursul său profesional, un student curios de schimbările aduse în societatea de azi a întrebat care ar fi motivul pentru care oamenii nu mai sunt doritori să ajute generația de azi. Explicația lui Ciprian Sasu a constat în ideea distanțării indivizilor. Pentru el însă, calitatea interacțiunii dintre oameni rămâne una dintre atributele‑cheie ale omului de radio, și nu numai. Un alt aspect pe care avea să‑l descopere este acela că, raportat la acea perioadă, respectul și profesionalismul erau calități care astăzi sunt percepute diferit. Tot el a sfătuit tinerii „să fure meserie” indiferent de situație, să ceară ajutorul în orice împrejurare, tocmai pentru a‑și crea oportunități și pentru a fi remarcați, valoarea profesională fiind cea care îi va defini.
O altă idee desprinsă în urma întâlnirii a fost cea a consecvenței în demersul tinerilor. Nu toți reușesc ceea ce își propun, mai ales când obiectivele sunt ambițioase. Un exemplu dat a fost despre persoanele din domeniul jurnalismului care‑și doresc să devină prezentatori de televiziune fără să parcurgă întreg traseul necesar devenirii lor. Acestea nu au îndemânarea și/ sau experiența prin care să‑și îndeplinească scopul. Este necesar să fie urcate pe rând treptele carierei, să nu aibă loc „arderea” etapelor. Ciprian Sasu a ținut să menționeze că, pe lângă ajutorul venit din partea celorlalți, noi înșine putem să ne fim un ajutor de nădejde. Cum? Prin intermediul cititului, aici incluzând presa, cărțile și articolele din care putem obține informații valoroase.
S‑a discutat și despre greșeli, și cum se poate trece peste ele, fără să rămânem crispați. Studenții au fost într‑adevăr interesați de subiect. Aceștia au înțeles de la un profesionist că fiecare experiență reprezintă o cărămidă ce va întregi zidul lor. Contează tăria de caracter a persoanei în cauză. Direcția conversației s‑a îndreptat către greșelile de vorbire în viața unui om de comunicare, astfel s‑a subliniat cât de importantă este dicția și faptul că trebuie repetate continuu elementele de comunicare, încât ele să devină parte din individ. Ciprian Sasu a subliniat faptul că un jurnalist are nevoie și de ,,o doză de relaxare” (adică lejeritate în prezentarea știrilor), pe care și‑o permite bazându‑se pe faptul că își face bine meseria, este temeinic și sigur pe ceea ce realizează. Experiența, cultura generală și intențiile pozitive oferă o degajare suplimentară.
Un alt punct important atins în cadrul discuției noastre a fost legat de anxietatea, tracul resimțite în fața microfonului. Studenții au dorit să înțeleagă de la un jurnalist consacrat cum poți deveni sigur pe situație, să scapi de tendința de a te autosabota. Nu au fost surprinși să afle că totul începe de la mentalitatea lor, de la starea interioară și că stăpânirea emoțiilor este un proces de lungă durată. Aceștia au fost sfătuiți să lucreze cu vocea lor și li s‑a dat un exercițiu: să inițieze conversații cu diferiți oameni, indiferent de situație. Fie că se duc la magazin sau în parc, li s‑a propus să deschidă conversații pentru a exersa modul în care vorbesc, pentru a avea parte de puțină spontaneitate în viața de zi cu zi. Astfel, li s‑a înrădăcinat în minte conceptul de autodepășire și au înțeles că acest fel de practică e un soi de ancorare în mediul înconjurător, implicarea în societate.
Întâlnirea dintre Ciprian Sasu și studenți s‑a încheiat cu o întrebare venită din partea tinerilor legată de negativitatea redată în mass‑media. Această curiozitate a fost apreciată de jurnalist și a răspuns dând un exemplu cunoscut: emisiunea Un Show Păcătos. Într‑un interviu dat de Capatos, acesta a mărturisit că la începuturile sale nu a avut deloc succes cu materialele culturale, deci trebuia să schimbe strategia pentru ca proiectele sale să supraviețuiască. Asta s‑a și întâmplat: omul de televiziune a trecut de la cultural la senzațional. Ciprian Sasu a povestit despre modul în care cei din presă funcționează după rețete și că de multe ori în jurnalism „bad news” devine echivalentul pentru „good news”. De asemenea, se consideră că oamenii acționează instinctiv, ereditar la ce poate fi văzut ca „pericol”. Din această cauză știrile negative primesc în general mai multe reacții și sunt adesea diseminate primele.
Facultatea de Comunicare și Relații Publice (FCRP) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) este una dintre instituțiile de învățământ superior de prestigiu din România în domeniul comunicării și relațiilor publice. FCRP oferă studii universitare de licență, masterat și doctorat în domeniile comunicării și relațiilor publice, pregătind studenții pentru o varietate de cariere în industria media, în relațiile publice și în alte domenii conexe. Programul educațional este conceput pentru a dezvolta abilități practice și teoretice, îmbinând cunoștințele academice cu experiența practică necesară pentru a reuși într‑un mediu profesional dinamic.
■ Studente la Facultatea de Comunicare și Relații Publice (FCRP) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA)
Paula‑Alexandra Ifrim, Sara‑Elena Jinga
