Academia Română susţine protestul Academiei de Ştiinţe a Moldovei împotriva comasării institutelor de cercetare din Republica Moldova
Academia Română a luat act cu îngrijorare de iniţiativa Ministerului Educaţiei şi Cercetării din Republica Moldova, privind o aşa‑numită reformă a domeniului învăţământului superior şi al cercetării, prin care s‑ar asimila şi comasa fostele institute ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu institutele din universităţi. În acest sens, suntem deplin de acord cu protestul Academiei de Ştiinţe a Moldovei îndreptat împotriva acestui act şi confirmăm ideea că „deciziile eventuale de fuzionare, transferare, absorbţie trebuie să se bazeze pe o evaluare obiectivă şi transparentă (cu criterii şi indicatori clari), pe o argumentare convingătoare şi în urma discuţiilor atât în colectivele vizate, cât şi la nivel de întreaga comunitate ştiinţifică”. Însăşi ideea concentrării cercetării sub o singură egidă şi sub o singură conducere ni se pare că aminteşte de perioada dictaturii comuniste. În România, cercetarea ştiinţifică şi creaţia intelectuală oficiale sunt efectuate în cadrul mai multor entităţi paralele (Academia Română, universităţi, Ministerul Cercetării), care colaborează foarte bine între ele şi se află în concurenţă loială. Stimularea cercetării nici nu se poate face altminteri.
De aceea şi în virtutea faptului că zeci de membri ai Academiei Române sunt şi membri a onoare ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, rugăm autorităţile Republicii Moldova să oprească această tendinţă nefirească şi să redea Academiei din frăţeasca ţară vecină rolul său în domeniul cercetării, prin reîntoarcerea institutelor în cadrul înaltului for de consacrare şi de cercetare.
Revista „Arhivele Olteniei” • 100
Revista „Arhivele Olteniei” a împlinit 100 de ani de la apariţia primului număr, în 1922. Pentru a celebra această aniversare, Institutul de Cercetări Socio‑Umane „C.S. Nicolăescu‑Plopşor” din Craiova, actualul editor al revistei, a alcătuit un program care include, de‑a lungul anului 2022, o serie de manifestări ştiinţifice şi culturale ce evidenţiază rolul publicaţiei în peisajul ştiinţific regional şi naţional. Din acest program face parte simpozionul naţional cu participare internaţională „Publicaţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Arhivele Olteniei (1922‑2022)”, organizat de Institutul „C.S. Nicolăescu‑Plopşor”. Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Universitatea din Craiova, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Baroul Dolj, Fundaţia Revista „Scrisul Românesc”, din Craiova, Asociaţia Culturală Carmina Balcanica şi Asociaţia Centrul de Studii şi Cercetări de Drept Privat „Ion Dogaru”.
Simpozionul a reunit, online, cercetători din sistemul de cercetare al Academiei Române reprezentând Institutul de Studii Sud‑Est Europene Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studiul
Totalitarismului Bucureşti, Institutul de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu” din Bucureşti, Institutul de Cercetări Socio‑Umane din Sibiu, Institutul de Cercetări Socio‑Umane „C.S. Nicolăescu‑Plopşor” din Craiova, cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Universitatea din Craiova, specialişti din cadrul Arhivelor Naţionale ale României, Serviciului Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale, Serviciului Judeţean Olt al Arhivelor Naţionale, Centrului de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa” al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, muzeografi, istorici, doctoranzi din Târgu Jiu, Sibiu, Giurgiu, Craiova. Totodată, au fost prezente cadre universitare şi specialişti din Polonia şi SUA (New York).
Manifestarea ştiinţifică a fost deschisă de dr. Dorina Elena Rusu, membru titular al Academiei Române, care, în cuvântul adresat participanţilor, a menţionat: „Editată, în prezent, de Institutul de Cercetări Socio‑Umane «C.S. Nicolăescu‑Plopşor», sub egida Academiei Române, revista a devenit, în timp, un model de referinţă, atât pentru noi, oamenii de ştiinţă, cât mai ales pentru publicul larg, către care revista se deschide printr‑o abordare pertinentă, punctuală, accesibilă şi, mai ales, inedită. Spiritul oltean a fost şi este mereu unul iscoditor, întrebător, deschizător de noi orizonturi, toate aceste caractere probate istoric punându‑şi amprenta şi pe stilul abordat în Arhivele Olteniei”.
Prof. univ. dr. Sorin Purec, rectorul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, a transmis un mesaj, apreciind că revista „Arhivele Olteniei” este una dintre cele mai valoase reviste cultural‑ştiinţifice din inima Olteniei, ocupând un loc special în peisajul publicistic românesc. Considerată o publicaţie de referinţă în perioada interbelică, dar şi în prezent, „prin calitatea materialelor publicate, revista constituie un fundament solid al cunoaşterii sociale şi răspunde cerinţelor cultural‑spirituale ce călăuzesc orice demers ştiinţific”.
Prof. univ. dr. Cezar Avram s‑a arătat mândru de buna reputaţie a revistei în mediul ştiinţific românesc: „Legat sufleteşte de «Arhivele Olteniei», de ale cărei destine m‑am ocupat mulţi ani în calitate de director al Institutului de Cercetări Socio‑Umane «C.S. Nicolăescu‑Plopşor», mă simt onorat să vă vorbesc despre o astfel de revistă, una cu totul aparte în lumea academică. Bogată în materiale bine documentate, atingând subiecte importante din viaţa socială şi menţinându‑şi caracterul pluridisciplinar, revista, iată, că dăinuie, intrând într‑un secol de existenţă onorabilă”. Lucrările simpozionului s‑au desfăşurat pe trei secţiuni: Publicaţii culturale şi ştiinţifice româneşti: începuturi, evoluţie, digitalizare; Arhivele Olteniei 1922‑2022: personalităţi şi domenii de cercetare; Societăţi cultural‑ştiinţifice în secolul XX.
În cadrul primei secţiuni au fost prezentate teme care au evidenţiat rolul ştiinţific al publicaţiilor cu profil socio‑uman în peisajul publicistic intern şi internaţional, printre care: Revista „Arhivele Olteniei” şi rolul ei în viaţa ştiinţifică şi culturală românească (cercet. şt. III dr. Anca Ceauşescu, cercet. şt. III dr. Simona Lazăr), O voce în istoriografia românească şi est‑europeană: revista Arhivele Totalitarismului (cercet. şt. II dr. Ana‑Maria Cătănuş, cercet. şt. II dr. Dan Cătănuş), „Anuarul Institutului de Cercetări Socio‑Umane «C.S. Nicolăescu‑Plopşor»” în peisajul publicistic românesc (cercet. şt. III dr. Mihaela Bărbieru), O publicaţie în inima actualităţii – Revista de Dreptul Familiei (prof. univ. dr. Călina Jugastru), Reviste juridice craiovene şi presa de specialitate de‑a lungul timpului (prof. univ. dr. Lucian Săuleanu), Revista Lumină Lină/Gracious Light, New York (prof. emeritus Theodor Damian), Revistele literare din exilul românesc (primul „val”) (prof. univ. dr. Mihaela Albu) ş.a.
Secţiunea a II‑a a acordat o atenţie deosebită revistei „Arhivele Olteniei”. Au fost abordate teme privitoare la personalitatea fondatorilor revistei şi a colaboratorilor acesteia, precum: Un francez cu suflet de oltean: Charles Laugier. Activitatea medicală şi culturală (cercet. şt. III dr. Narcisa Maria Mitu, cercet. şt. III, dr. Loredana Ilin Grozoiu), C.D. Fortunescu, personalitate marcantă a vieţii culturale din Oltenia (cercet. şt. III dr. Ileana Cioarec, cercet. şt. III dr. Laura Sava), „C.S. Nicolăescu‑Plopşor” – tristeţea unui polihistor (cercet. şt. I dr. Ion Militaru), Alexandru Bărcăcilă şi revista „Arhivele Olteniei” (prof. dr. Tudor Răţoi). Au fost puse în discuţie subiecte variate, care au confirmat caracterul enciclopedic al revistei craiovene, păstrat cu o consecvenţă ce s‑a dovedit seculară. Între comunicări s‑au numărat: Pledoaria revistei „Arhivele Olteniei” pentru înfiinţarea învăţământului superior craiovean (prof. univ. dr. Sevastian Cercel), Cercetări cu privire la perioada neolitică şi eneolitică publicate în revista „Arhivele Olteniei” (cercet. şt. III dr. Simona Lazăr, dr. Sabin Popovici), „Arhivele Olteniei” – consideraţii privind minorităţile entice (conf. univ. dr. habil. Carmen Ionela Banţa), Onomastica în paginile revistei „Arhivele Olteniei” (seria veche) – cercet. şt. II dr. Iustina Nica (Burci), Câteva ipostaze ale femeii în paginile revistei Arhivele Olteniei (cercet. şt. III dr. Georgeta Ghionea) ş.a.
Secţiunea a III‑a a reunit teme variate precum: Societatea de Cultură Macedo‑Română la începutul secolului XX (1900‑1913) – cercet. şt. I, dr. Emil Ţîrcomnicu, Comerţul de la Dunărea de Jos în relatarea lui Jacques Poumay. Un raport consular belgian pe anul 1852 (cercet. şt. dr. Cristian Constantin), Unele aspecte privind propaganda bolşevică din presa românească interbelică (1919‑1939) – prof. univ. dr. Marian Cojoc, conf. univ. dr. Mariana Cojoc, Unele consideraţii privind rolul istoric al aşezămintelor mănăstireşti în opera lui Ion Donat. Studiu de caz: Creţeşti, Dolj (prof. univ. dr. Constanţiu Dinulescu).
Textele comunicărilor vor fi incluse în numărul aniversar al revistei „Arhivele Olteniei”. Revista „Arhivele Olteniei” a apărut în 1922 sub conducerea lui Charles Laugier, director, şi a unui comitet de redacţie format din profesorii Ştefan Ciuceanu (Craiova), T.G. Bulat (Râmnicu Vâlcea), Al. Bărcăcilă (Turnu‑Severin) şi C.D. Fortunescu – secretar de redacţie. Seria Veche a revistei a fost editată în intervalul 1922‑1943; ulterior, anii războiului au însemnat o perioadă dificilă, cu un singur volum pentru anii 1944‑1946. Seria nouă, apărută din 1981 ca publicaţie anuală, se tipăreşte, în prezent, sub egida Academiei Române şi este editată de Institutul de Cercetări Socio‑Umane „C.S. Nicolăescu‑Plopşor” din Craiova. Revista a avut o contribuţie însemnată în viaţa cultural‑ştiinţifică a Olteniei, şi nu numai, prin publicarea în paginile sale a unui număr însemnat de materiale referitoare la bogatul tezaur patrimonial şi spiritual al românilor. Pentru perioada interbelică, această revistă a fost apreciată pentru caracterul său enciclopedic, pentru conţinutul valoros, fiind una de referinţă în peisajul cultural românesc.
Biroul de comunicare al Academiei Române
