„Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Revoluţia Română din decembrie 1989”
Academia Română a găzduit sesiunea ştiinţifică cu tema „Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Revoluţia Română din decembrie 1989”, eveniment organizat de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD ’89). Manifestarea a avut loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române şi a fost moderată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, şi de prof. dr. Adrian Miroiu, membru în Consiliul Ştiinţific al IRRD ’89.
Sesiunea ştiinţifică a fost structurată în trei secţiuni, precedate de un cuvânt de deschidere rostit de Petre Roman, director general al IRRD ’89, şi de prezentarea programului ştiinţific al institutului de Andrei Ursu, în calitate de director ştiinţific.
Cele trei secţiuni au abordat următoarea tematică: „Specificul represiunii în ultimii ani ai dictaturii lui Nicolae Ceauşescu”, „Bucureştiul sub asediul teroriştilor şi dezinformării şi mişcarea de apărare a Revoluţiei” şi „Diversiunea teroristă şi lupta de apărare a Revoluţiei la Craiova, Brăila şi Târgovişte”. Studiile expuse sunt semnate de istorici, cercetători, specialişti în istorie contemporană: Dumitru Lăcătuşu, Andreea‑Iuliana Bădilă, Andrei Ursu, Roland Thomasson, Luciana Jinga, Adrian Stoica, Andrei Sora, Mihai Dănilă. Fiecare dintre cele trei secţiuni a fost urmată de discuţii şi dezbateri.
„Lexicografia academică românească. Provocările informatizării”
Cercetătorii ieşeni, lingvişti şi informaticieni de la Academia Română – Filiala Iaşi, a organizat a XI‑a ediţie a Colocviului Internaţional „Lexicografia academică românească. Provocările informatizării”. Manifestarea s‑a defăşurat în perioada la Iaşi şi a fost difuzată în direct pe pagina de Facebook a Academiei Române, Filiala Iaşi. Obiectivele vizate: diseminarea rezultatelor recente ale cercetărilor lexicografice din proiecte naţionale şi europene, prezentarea instrumentelor şi a resurselor existente pentru redactarea dicţionarelor academice, precum şi expunerea altor rezultate obţinute în cercetarea lingvistică şi filologică.
Colocviul s‑a desfăşurat pe mai multe secţiuni printre care: CLRE – Corpus lexicografic românesc electronic. Ediţia electronică anastatică a Dicţionarului limbii române (DA–DLR), proiect prioritar din cadrul programului Tezaurul limbii române al Academiei Române; Dicţionarul limbii române (DLR2). Serie nouă, unificată, actualizată şi informatizată în cadrul mesei rotunde: Dicţionarul Academiei – prezent şi perspective. Activităţi şi strategii privind unificarea şi standardizarea resurselor şi instrumentelor informatice dedicate limbii române. Un exemplu de bune practice; Proiecte naţionale şi internaţionale, finanţate prin competiţie, care presupun şi elemente de informatizare a cercetării lingvistice privitoare la limba română. Prezentări şi rezultate; TAFOC – Terminologia astronomică românească: ştiinţific vs. popular. Fenomene, obiecte cosmice şi constelaţii, director de proiect Cristina Florescu; TDRG – H. Tiktin, Rumänisch‑Deutsches Wörterbuch, 3, überarbeitete und ergänzte Auflage von Paul Miron und Elsa Lüder. Band I–III. Cluj‑Napoca, Clusium, 2000, 2003, 2005; Rezultate obţinute în cercetări din domeniile lexicologiei şi lexicografiei, cu deschidere spre domeniul larg al lingvisticii şi filologiei.
Anul acesta, o secţiune specială a fost dedicată workshopului: Lingvistică şi astronomie.Terminologia astronomică românească: ştiinţific vs popular. Fenomene, obiecte cosmice şi constelaţii (PN‑III‑P4‑IDPCE‑2020‑1277). O altă secţiune este orientată spre cercetări doctorale. Programul evenimentului poate fi consultat pe site‑ul Academiei Române, Filiala Iaşi.
Comitet organizatoric: Departamentul de Lexicologie – Lexicografie Colectivul de Limbaj Natural; Echipa proiectului TAFOC. Comitet ştiinţific: Eva Buchi, Université de Lorraine, Nancy, Franţa; Dan Cristea, Academia Română – Filiala Iaşi, Institutul de Informatică Teoretică; Przemysław Debowiak, Institute of Romance Studies of the Jagiellonian University, Cracovia, Polonia
Gabriela Haja, Academia Română – Filiala Iaşi, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”; Iztok Kosem, Institute for Applied Slovene Studies, Trojina, Slovenia; Cristian Moroianu, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti; Dan Tufiş, Academia Română, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială, Bucureşti; Rodica Zafiu, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere.
„Programe inteligente în ştiinţă, artă şi societate”
Academia Română a organizat conferinţa „Programe inteligente în ştiinţă, artă şi societate”, susţinută de dr. Marius Stan, cercetător principal la Institutul de Cercetare Argonne, Universitatea din Chicago. Manifestarea a avut loc în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române şi a fost deschisă de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei şi preşedintele Secţiei de ştiinţe chimice.
Analizând conceptul de inteligenţă artificială în proiectarea proceselor electronice, dr. Marius Stan aduce în discuţie contexte în care cercetătorii pot folosi cu succes capacitatea sistemelor tehnice de a prelucra datele din mediu şi elemente, provenind din diverse domenii de cercetare, situate în zona transdisciplinarităţii, pentru optimizarea unor aplicaţii şi pentru dezvoltarea unor noi paradigme de cunoaştere. „Programul inteligent include elemente de inteligenţă artificială cum ar fi învăţarea automată, prelucrarea computerizată a imaginilor şi prelucrarea limbajului natural, cuplate cu statistica Bayes‑iană pentru evaluarea incertitudinii. Această metodologie care combină inteligenţa umană cu cea artificială este aplicată în ştiinţă pentru studiul unor fenomene fizice şi chimice complexe, în literatură pentru prelucrarea textelor şi în cinematografie pentru identificarea şi clasificarea imaginilor”, este de părere dr. Marius Stan.
Licenţiat în fizică la Universitatea din Bucureşti şi doctor în chimie la Institutul de Chimie Fizică „Ilie Murgulescu” al Academiei Române, Marius Stan a fost cercetător principal, director de program şi lider în studiul sistemelor complexe la Institutul de Cercetare Argonne, Universitatea din Chicago (2018‑2021). Între anii 2013‑2015 a coordonat programe naţionale de modelare şi simulare a sistemelor energetice în cadrul Ministerului Energiei din SUA, iar în perioada 2013‑2021 a fost profesor asociat la Universitatea din Northwestern.
Marius Stan a publicat literatură ştiinţifică, cărţi de povestiri şi de poezie în limba română, iar în prezent lucrează la un studiu despre inteligenţa artificială şi la un roman, ambele în limba engleză.
Conferinţa a prilejuit dialogul cu dr. Marius Stan, bazat pe experienţa sa de cercetător, profesor, scriitor şi actor, pentru a descoperi modul în care relaţionarea inteligenţei umane cu cea artificială facilitează înţelegerea unor fenomene şi asigură predictibilitatea schimbărilor din societatea viitorului.
Biroul de comunicare al Academiei Române
