Evenimente
Nu se poate despărţi cultura superioară creatoare de cultura poporului.
Dimitrie Gusti, 1928
În seara zilei de 6 iulie, evenimentul dedicat costumului tradiţional românesc Mesageri identitari, organizat de Institutul Cultural Român, prin echipa condusă de Preşedintele acestuia, Doamna Liliana Ţuroiu, a devenit centrul care a reunit diplomaţi şi personalităţi ale lumii culturale, politice, sociale şi
juridice: E. S. Hans Klemm, Ambasadorul SUA în România, E. S. Michèle Ramis, Ambasadorul Franţei în România, Frédéric Paul, curator al Muzeului Naţional de Artă Modernă — Centrul Georges Pompidou, Lucian Romaşcanu, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Sergiu Nistor, Consilier Prezidenţial al Departamentului Cultură, Culte şi Centenar, Augustin Lazăr, Procuror General al României, Sandra Pralong, Consilier de Stat al Departamentului pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor, Beatrice Rancea, Director al Operei Naţionale din Bucureşti, Irina Sanda Cajal-Marin, Subsecretar de Stat în cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi Preşedinte al Fundaţiei Academician Nicolae Cajal, Christophe Gigaudaut, Director al Institutului Francez din România, Irina Petrescu, Director Adjunct al Institutului Francez din România, Nigel Bellingham, Director al British Council din România, Nicolas Don, jurnalist la Radio France Internationale, Sebastian Gheorghiu, reprezentant al Uniunii de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România, Petru Lucaci, Preşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România.
Călin Stegerean, Director al Muzeului Naţional de Artă din România, a împodobit maiestuoasa Sufragerie Regală a fostului Palat Regal, locul de desfăşurare a evenimentului, cu tablouri semnate de Camil Ressu, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Nicolae Vermont, Ştefan Constantinescu, care povesteau momente ai căror protagonişti erau ţărăncile în biserică sau torcând, fetele cu zestrea lor, românii care-şi aranjau cu migală şi cu rost interiorul din care nu lipseau motivele care încifrau sensul vieţii, al ciclicităţii şi al nemuririi. Portul românesc lega ideatic aceste mostre cromatice care descriau ani întregi de istorie şi de credinţă.
Purtând o bluză cu delicate însemne tradiţionale, care aducea aminte de cele purtate de domniţele de la curţile Brâncovenilor sau Muşatinilor, Doamna Michèle Ramis, Ambasadorul Franţei în România, prin intervenţia Domniei Sale, a legat timpul într-un singur nod, iar spaţiile le-a redus la două linii drepte: un pod pe care să-l străbată Henri Matisse şi Theodor Pallady, Brâncuşi şi Rodin, Enescu şi Debussy, Cioran şi Camus, Martha Bibescu şi George Sand. În cadrul Sezonului cultural româno-francez, la Centrul Georges Pompidou, interioarele prezentate în lucrările lui Theodor Pallady vor găzdui visele (Le rêve) şi bluza românească (La blouse roumaine, Femme à la blouse roumaine) ale prietenului Henri Matisse.
Dr. Anne Théry, specialist în arte vizuale de la Muzeul Matisse din Nisa, ne-a plimbat prin lumea pictorului francez, care a ales cele mai frumoase femei (de exemplu, aceeaşi femeie-model din Les plumes blanches se regăseşte în La blouse roumaine) care să îmbrace iile, dăruite de Theodor Pallady, şi cele mai îndrăzneţe interioare, care să accepte simbolurile florale, vegetale, stilizate şi geometrizate. De nouă luni a avut nevoie Matisse pentru a picta bluza românească, nouă luni de simplificări, de tatonări pentru a reda esenţialul, pentru a modifica liniile şi roşul, şi galbenul, şi albastrul, pentru a lăsa mânecile şi faţa să invadeze tot spaţiul, pentru a atinge puritatea, strălucirea şi armonia.
Prof. univ. dr. Adina Nanu, cu blândeţea femeilor care au văzut multe, a depăşit limitele costumului ca haină, ca veşmânt ca să ajungă la arhitectura sa: fustele drepte şi strâmte alungeau silueta care căpăta măreţie şi splendoare. Costumul purtat de secole de oamenii câmpului ajungea la modă, şi în rândul celor din clasele sociale superioare, după ce prinţesele familiei regale au început să-l poarte, către mijlocul secolului al XIX-lea, după exemplul Reginei Elisabeta a României şi, mai târziu, al Reginei Maria şi al fetelor sale.
Prof. univ. dr. Doina Işfănoni ne-a proiectat o lume a basmelor, a magiei, a talismanului purtat de Făt-Frumos pentru a învinge în lupta cu zmeii, întrucât menirea costumului popular nu era doar aceea de a acoperi, ci şi aceea de a-l feri pe purtătorul lui de farmece, de boli, de duhuri rele. Altiţa şi râurile curgând pe mânecile largi apără braţele care trebuie să împlinească rostul, iar podoabele de pe piept, sufletul care trebuie păstrat neîntinat.
Un cântărit echilibru de prezentări – două prezenţe franţuzeşti, Doamna Ambasador şi tânara specialistă a operei lui Matisse, alături de două intervenţii româneşti, două distinse Doamne Profesor care au reprezentat rolul magnific al şcolii româneşti – un desăvârşit spaţiu de primire, o întâmpinare caldă şi firească, o motivare comme il faut a evenimentului, care deschide precum un buchet de artificii punţi spre alte culturi, cu care avem multe în comun, sunt atributele care au făcut din Preşedintele Institutului Cultural Român din Bucureşti, Doamna Liliana Ţuroiu, un Mesager al Românităţii.
