Biblioteca Academiei Române în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române a vernisat în ianuarie expoziţia cu tema „Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naştere”. Evenimentul a avut loc în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei nr. 125. Au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Literaturii Române din Bucureşti, Constantin Barbu, membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere din Paris şi coordonator al ediţiei facsimilate „Dimitrie Cantemir”, Cristina Popescu, director al Romfilatelia, şi Gabriela Dumitrescu, şef al Cabinetului manuscrise‑carte rară, curatorul expoziţiei.
Dedicat marelui cărturar român la împlinirea a 350 de ani de la naştere, evenimentul doreşte să readucă în atenţia publicului sinuosul traseu biografic şi politic al lui Dimitrie Cantemir şi, mai ales, excepţionala sa operă, de factură enciclopedică. Expoziţia reuneşte portrete, manuscrise, documente istorice din scurta perioadă în care Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei, mărturii ale cronicarilor vremii, ediţii facsimilate ale manuscriselor aflate în Rusia, precum şi ediţii importante apărute în spaţiul românesc.
Născut la 26 octombrie 1673, ca fiu al viitorului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir va fi educat la Constantinopol, unde îşi formează o vastă şi diversă cultură. Va dori să urce pe tronul Moldovei, pentru care se crede îndreptăţit, aspiraţie pe care o va împlini doar pentru scurtă vreme, în două rânduri: 1694 şi 1710‑1711. După înfrângerea în bătălia de la Stănileşti (1711), este nevoit să părăsească tronul Moldovei. Pleacă în Rusia, unde se integrează mediului cultural şi politic de la Curtea Ţarului Petru I, fiind unul dintre prietenii şi sfătuitorii acestuia.
Erudit prin excelenţă şi poliglot (cunoştea latină, greacă, italiană, franceză, turcă, arabă, persană), Dimitrie Cantemir va scrie o operă impresionantă ca dimensiuni şi tematică, ce va fi apreciată la nivel european. Astfel, în anul 1714 este ales membru al Academiei de Ştiinţe din Berlin, fiind considerat unul dintre marii umanişti ai epocii. Spirit enciclopedic, s‑a manifestat în domenii fundamentale ale ştiinţei, acoperind arii largi de cunoaştere: filosofie, teologie, geografie, istorie, lingvistică, etnografie şi chiar matematică şi arhitectură. Nu în ultimul rând, muzicologie, fiind creatorul sistemului turcesc de notare muzicală, bazat pe alfabetul otoman, şi creând el însuşi compoziţii muzicale.
Din imensa creaţie pe care ne‑a lăsat‑o, foarte cunoscute publicului sunt Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau giudeţul sufletului cu trupul, prima sa lucrare, scrisă la doar 24 de ani, abordând teme de teozofie şi etică creştină; Istoria ieroglifică sau lupta dintre inorog şi corb, considerată deopotrivă un manual politic şi un eseu filosofic, în care Dimitrie Cantemir dezbate probleme de conducere a statului şi în care face o demonstraţie a calităţilor ideale ale domnitorului luminat. În sens umanist, Cantemir afirmă că valorile spirituale hotărăsc mersul istoriei, propunând în subtext o ierarhie socială bazată pe merite intelectuale. Nu în ultimul rând, Descriptio Moldaviae, lucrare scrisă la solicitarea Academiei de Ştiinţe din Berlin, Hronicul vechimii româno‑moldo‑vlahilor, în care tratează problema originii latine a poporului român, demonstrând continuitatea sa pe teritoriul Daciei, sau tratatul în limba latină Istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman, datorită căreia şi‑a câştigat autoritatea de orientalist, fiind primul savant european care a întrevăzut decăderea Imperiului Otoman.
Expoziţia organizată la Biblioteca Academiei Române deschide anul omagial dedicat lui Dimitrie Cantemir, personalitate complexă a culturii noastre şi a culturii europene, care continuă să trezească interesul istoricilor şi cercetătorilor din diverse generaţii.
„George Emil Palade, părintele biologiei celulare moderne”
Academia Română, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, a organizat conferinţa ştiinţifică internaţională „George Emil Palade, părintele biologiei celulare moderne”. Manifestarea a avut loc în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125 şi, concomitent, în Sala Azurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Conferinţa a fost deschisă prin alocuţiunile acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Ion Tighineanu, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, acad. Maya Simionescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe biologice a Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, prof. Randy W. Schekman, Universitatea California/ Berkeley, SUA, laureat al Premiului Nobel pentru medicină şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
În evocarea personalităţii ştiinţifice şi a carierei savantului George Emil Palade au susţinut prezentări acad. Viorel Barbu, preşedintele Filialei din Iaşi a Academiei Române, acad. Eva Gudumac, conducător adjunct al Secţiei Ştiinţe ale vieţii din Academia de Ştiinţe a Moldovei, acad. Mihai Cimpoi, preşedintele Consiliului consultativ al academicienilor din Academia de Ştiinţe a Moldovei, acad. Doina Popov, Secţia de ştiinţe biologice a Academiei Române, şi prof. Luiza Flonta, membru corespondent al Academiei Române.
Recunoscut la nivel internaţional drept unul dintre creatorii biologiei celulare moderne, George Emil Palade (1912‑2008) este cercetătorul care a creat „fixatorul Palade” pentru microscopia electronică şi descoperitorul ribozomilor, organite implicate în sinteza proteinelor, numite în literatura de specialitate „granulele Palade”. Proiectele sale de cercetare au investigat structura moleculară, membranele intracelulare, celulele secretorii ale pancreasului, structura şi funcţiile de transport ale pereţilor sangvini şi reticulul endoplasmatic.
Licenţiat al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, şi‑a desfăşurat activitatea didactică şi de cercetare în Statele Unite ale Americii, începând cu anul 1946, când a fost invitat ca „visiting professor” la Institutul „Rockefeller” din New York. În anul 1961 a devenit şef al Departamentului de biologie celulară al institutului, iar din 1972 a fost profesor de biologie celulară la Yale University din New Haven (Connecticut), unde a condus Departamentul de biologie celulară. În anul 1974 a primit Premiului Nobel pentru medicină, alături de prof. Albert Claude de la Universitatea Liberă din Bruxelles şi de prof. Christian de Duve de la Universitatea „Rockefeller” din New York, premiu datorat descoperirilor sale privind organizarea structurală şi funcţională a celulei.
Profesorul Palade a fost membru al Academiei de Arte şi Ştiinţe din New York şi al Academiei Americane de Ştiinţe, primind din partea preşedintelui SUA „National Medal of Science” în semn de apreciere a realizărilor sale. În anul 1975 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A revenit periodic în România şi a sprijinit cercetarea în domeniul biologiei celulare.
În cadrul conferinţei „George Emil Palade, părintele biologiei celulare moderne”, în Aula Academiei Române a fost lansat produsul filatelic dedicat savantului George Emil Palade, iar în Sala Aurie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei s‑a desfăşurat expoziţia naţională „Medicii pentru pace”.
Biroul de comunicare al Academiei Române
