Vânzarea şi demolarea monumentului de patrimoniu al Şcolii Israelite „Lumina” din Craiova a fost un act de falsificare a istoriei României. După 100 de ani de existenţă, ea a fost vândută unui om de afaceri, ca o casă particulară, cu aprobarea conducerii Fundaţiei „Caritatea” (?). Prezentul articol este un apel adresat Fundaţiei Caritatea de a nu mai rupe pagini de istorie din tezaurul culturii unei minorităţi care a făcut parte integrantă, timp de sute de ani, din poporul român. Locul acestei fotografii este într‑un muzeu al „Falsificării Istoriei”.
Şcoala israelită „Lumina” a fost construită prin strădania enoriaşilor evrei craioveni, membri ai unei comunităţi seculare române. Actul de vânzare‑cumpărare a terenului s‑a realizat, pentru suma de 250.000 de lei, în anul 1922. Piatra fundamentală a clădirii s‑a pus pe acest teren şi lucrările de construire a clădirii au fost executate în cursul anilor 1922‑1923. În toamna lui 1923 Şcoala a putut fi instalată în noul local, după cum scrie în tabloul de epocă profesorul M. Stăureanu – Istoricul Şcoalei israelito‑române „Lumina” din Craiova – scoasă de sub tipar în anul 1933 la Editura „Scrisul Românesc”.
Reuşita calitate inginerească şi arhitecturală a noii Şcoli israelito‑române a fost atestată de regele Ferdinand I. Inaugurarea festivă a Şcolii primare, la data de 10 iunie 1923, a avut loc în prezenţa ministrului Instrucţiunii, Dr. Constantin Angelescu.
„Lumina”, situată în strada Calomfirescu (Eugeniu Carada, astăzi, strada Câmpia Izlaz), se prezenta sub forma unei clădiri cu două etaje, având o grădină în faţă, cu intrarea din partea dreaptă a străzii printr‑o curte. Partea principală a clădirii cuprindea, la parter, cinci săli de clasă şi o cancelarie, aşezate în jurul unui hol la intrarea principală. La etaj, se găsea un salon mare cu scenă, un salon mic pentru şedinţe, o bibliotecă şi o cameră pentru garderobă. În curte se afla cantina şcolară, iar deasupra ei locuinţa directorului. Anexele prevedeau locuinţe pentru personalul de serviciu şi o magazie pentru lemne. Clădirea, deşi legată de canalizare, avea şi o fântână cu apă potabilă.
Istoria Şcolii mele a trecut prin perioade tulburi în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, o epocă întunecată, pe care o descriu în ultima mea carte, Algoritmul holocaustului. Nu am talentul de a scrie 3 volume de 1.000 de pagini despre istoria Şcolii „Lumina”, dar nici nu am voie să las nemenţionată fărădelegea de a şterge pagini de istorie cu o valoare unică, cum era titlul „Dr. Goebbel’s Haus”, numele sinistrului ministru al Propagandei naziste, Joseph Goebbels de pe Şcoala „Lumina” din Craiova.
A urmat perioada comunistă, iar din anul 1999, Şcoala „Lumina” a intrat în patrimoniul Fundaţiei „Caritatea”, o instituţie ce are ca obiect de activitate conservarea, administrarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi spiritual al evreilor din România.
Am fost foarte surprins când dl Profesor Dr. Corneliu Sabetay, preşedintele Comunităţii Evreilor din Craiova, mi‑a trimis copia scrisorii adresate FCER şi Fundaţiei „Caritatea” prin care cere oprirea vânzării, fiind imobil al patrimoniului. În aceeaşi zi au fost trimise dlui Corneliu Sabetay scrisorile absolvenţilor Şcolii „Lumina”: Jean Askenasy, Francisc Abraham, Adrian Solomon, Barach Rodica, Barach Alexandru Blum, care cer oprirea vânzării imobilului‑patrimoniu, dată fiind importanţa rolului ei istoric.
Când m‑am adresat Profesorului Sergiu Iosipescu, care activează la „Patrimoniu”, mi‑a răspuns că este prea târziu; şcoala a fost vândută ca o „casă particulară” şi, în aceeaşi zi a vânzării, Şcoala „Lumina” a fost demolată.
O clădire de patrimoniu, care reprezintă o pagină din istoria seculară a comunităţii evreilor din România, este distrusă într‑o perioadă în care guvernul român alocă averi uriaşe pentru ridicarea unui muzeu al evreilor români? Acesta era locul pentru a instala muzeul, în loc de a‑l demola. Istoria evreilor din România se şterge încet, dar sigur, cu concursul Fundaţiei „Caritatea”. Dacă se scotea la licitaţie împreună cu firma „Dr. Goebbel’s Haus”, s‑ar fi câştigat milioane.
Lăcaşul de învăţământ, în care au fost educaţi timp de 100 de ani 5‑6 generaţii de tineri, a fost distrus. Din discuţiile cu membrii Fundaţiei „Caritatea”, toţi neagă să fi semnat, dar semnăturile lor se află pe actul de vânzare.
Cu siguranţă, Şcoala „Lumina”, în jurul căreia s‑a închegat elita comunităţii evreieşti din Craiova în perioada interbelică, reprezintă un punct de reper extrem de valoros şi pentru istoria oraşului nostru, spune Profesorul Corneliu Sabetay. Dispariţia acestei instituţii de învăţământ înseamnă o mare pierdere şi pentru moştenirea culturală a municipiului.
Fundaţia „Caritatea” a fost fondată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România împreună cu Federaţia Mondială a Organizaţiilor de Restituire, în scopul prezervării patrimoniului de neînlocuit. Acest patrimoniu are un rol foarte important în tezaurul cultural şi istoric al minorităţii iudaice a României. Închei acest apel, adresându‑mă atât consiliului director, cât şi preşedinţilor onorifici şi, de facto, ai Fundaţiei „Caritatea”: conservaţi patrimoniul cultural şi spiritual al evreilor care au scris timp de secole pagini de istorie a României.
■ Medic neurolog, cercetător în domeniul neurologiei din Israel
Jean‑Jacques Askenasy
