■ Muzeul Naţional al Literaturii Române vă invită
Casa lui Tudor Arghezi
Vine primăvara! Bineînţeles că ne bucurăm! Ne plac mărţişoarele, vrem să ştim povestea lor, ne simţim inspiraţi şi vrem Să înflorim cireşii! Sunteţi gata de o ghicitoare? Ia, ce străluceşte-n soare, alb şi roşu la culoare, Mărţişorul cel mai mare ştiţi voi care este, oare? Casa lui Tudor A
rghezi, albă şi cu acoperişul roşu, este într-adevăr cel mai mare mărţişor pe care îl putem pune în piept… şi cu siguranţă rămâne în sufletele celor care îl vizitează. Dacă, pe deasupra, mai participaţi împreună cu copiii dumneavoastră şi la programele pentru familii, în week-end, veţi deveni iubitori de Mărţişor şi cititori fideli ai marelui Arghezi.
În luna Martie am pregătit la Casa Memorială Tudor Arghezi un atelier nou, de primăvară care să-i încânte şi pe mari şi pe mici. Să înflorim cireşii! (pentru 4-8 ani, muzeograf Dorothea Nicolescu) este un program simplu şi relaxant: vorbim despre cum intră primăvară în noi, în oameni, plante, gâze şi animale, despre sărbătoarea de 1 Martie, cum şi când au apărut mărţişoarele, împletim şi noi cuvinte după modelul şnurului alb-roşu, facem strigături tradiţionale de primăvară şi batem pământul cu putere ca să intre frigul şi să iasă căldura. Apoi ascultăm poezii-mărţişoare de Tudor Arghezi, ne imaginăm Lăcuste, păienjeni, brotăcei – copiii nu trebuie să se sperie de ei, Arghezi i-a încremenit în stihuri blajine, ca să te găsească pe tine. Urmează apoi să vedem biroul unde Tudor Arghezi se transforma, mai ales noaptea, într-un adevărat bijutier al cuvintelor, iar în finalul programului, ne ţinem de cuvânt şi înflorim rămurele de cireşi cu hărtie de mătase, hărtie creponată, lipici şi pasiune.
Copiilor de 9-14 ani continuăm să le prezentăm (Jucăria de vorbe, muzeograf Oana Oros) şi să le demonstrăm că prin exerciţiu şi lăsând imaginaţia liberă, jucăria se pune în mişcare şi se transformă în creaţii uluitoare.
Durata unui program este de aproximativ 90 de minute, iar preţul unui bilet de participare este de 5 lei de persoană (adult sau copil). Înscrieri la: [email protected] (sau la tel: 0724883343)
1. Să înflorim cireşii (4-8 ani)
Duminică, 1 martie 2015 ora 10.30; Sâmbătă, 7 martie 2015 ora 10.30; Sâmbătă, 14 martie 2015 ora 10.30; Sâmbătă, 28 martie 2015 ora 10.30
2. Jucaria de vorbe (9-14 ani)
Duminică, 8 martie 2015, ora 10.30; Duminică, 22 martie 2015, ora 10.30
De asemenea, vă aşteptăm la Casa Memorială Tudor Arghezi – Mărţişor şi pentru atelierele destinate grupurilor de la şcoli şi grădiniţe. Detalii pe site:www.mnlr.ro si pe facebook: Casa Memorială Tudor Arghezi.
Nicolae Balotă • 90
Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, a organizat la „Rotonda 13”: Nicolae Balotă · 90 (1925 – 2014), eveniment care s-a desfăşurat vineri, 20 februarie 2015, ora 13.00, la sediul ICR – Bucureşti, din Aleea Alexandru, nr. 38, sector 1. Invi
taţi: acad. Eugen Simion, Marta Petreu, Ion Vartic, Ioan Buduca, Bogdan Creţu. Amfitrion: Ioan Cristescu. Partener: Institutul Cultural Român; Parteneri media: Radio România Cultural, Observator Cultural, Cultura şi AgenţiadeCarte.ro.
Nicolae Balotă (n. 26 ianuarie 1925, Cluj – d. 20 august 2014, Nisa) Eseist, critic, istoric şi teoretician literar. Laureat al Premiului „B.P. Hasdeu” al Academiei Române (1971), Premiului Uniunii Scriitorilor din România (1974) şi al Premiului Naţional pentru literatură (1999). Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj (1947). Doctorat în literatură universală şi comparată la Universitatea clujeană, sub conducerea lui Liviu Rusu. Devine asistent universitar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj (1946-1949), apoi cercetător la Filiala din Cluj a Academiei Române (1950-1954). Redactor la revista „Familia” din Oradea, apoi cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din Bucureşti. În 1979, devine profesor invitat al Universităţii „Ludwig-Maximilian” din München. Stabilit la Franţa, în 1981, predă literatură comparată la Universitatea „François Rabelais” din Tours şi la Universitatea din Le Mans (Franţa). Concomitent, lucrează şi la Radio „Europa Liberă”. Solicită şi obţine în 1987 azil politic în Franţa. În 1990, devine cetăţean francez. Revine periodic în România, susţinând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor invitat la universităţile din Cluj şi Bucureşti. În 2003, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj îi conferă titlul de Doctor honoris causa.
A debutat jurnalistic în ziarul „România nouă” de la Sibiu (director Zaharia Boilă), în septembrie 1944, şi cu critică literară în „Revista Cercului Literar” de la Sibiu, nr. 1, din ianuarie 1945, grupare din care făcea parte. După o perioadă forţată de tăcere, reîncepe să publice, din 1965, în reviste. Începând din 1969, îi apar numeroase volume, majoritatea elaborate sau proiectate înainte de detenţia sa. În 1994, îi apare volumul Parisul e o carte (Ed. Fundaţiei Culturale Române), iar în 1998 Caietul albastru, un monumental eseu memorialistic şi un jurnal intim, în fapt o amplă biografie spirituală a unuia din cei mai mari cărturari români ai secolului ce s-a încheiat.
