Conferinţa „Începuturile teatrului românesc” se înscrie în seria de conferinţe Conexiuni, propusă de Academia Română şi destinată unui public de orice vârstă şi de orice formare intelectuală, umanistă ori ştiinţifică, specialişti afirmaţi sau tineri aflaţi la început de carieră. Seria Conexiuni cuprinde prelegeri înregistrate, de tip studio TV, care beneficiază de montaj şi ilustraţie documentară ce susţine sau detaliază tema. „Începuturile teatrului românesc” este a doua conferinţă de acest tip susţinută în cadrul acestor conferinţe de cercetător dr. Gabriela Haja, directoare a Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi.
Conferinţa porneşte de la constatarea că reprezentaţiile teatrale în spaţiul ţărilor române îşi au originea în manifestările teatrului popular şi în obiceiurile lumii rurale. Cercetările realizate de dr. Gabriela Haja aduc în prim-plan trecerea de la aceste cutume şi ritualuri populare la producţia dramatică aşa cum o înţelegem astăzi. Chiar dacă începuturile teatrului în limba română sunt consemnate în spaţiul ţărilor române abia în debutul secolului al XIX‑lea, întocmai ca în alte culturi, fenomenul teatral are sorginte folclorică. În jocurile cu măşti, în alaiuri şi în teatrul popular propriu‑zis cercetătorii identifică elemente incipiente ale artei dramatice, de la un parcurs bine cunoscut al manifestării la asumarea rolurilor, dialog, coregrafie şi costume.
În istoria teatrului românesc o etapă importantă o reprezintă ceremoniile de învestire a domnului, cu pompa şi specificul lor, în care mici reprezentaţii ale soitarilor, pehlivanilor şi ghiduşilor atrăgeau mulţimea. Într‑o continuare firească au apărut ulterior piese originale scrise pentru actori‑păpuşi, ce au constituit primele forme de divertisment din târguri. Proiectele de artă dramatică, jucate în limbile greacă, latină, franceză, germană şi română s‑au diversificat sub influenţele culturale occidentale şi au culminat cu întemeierea instituţiilor teatrale de la Iaşi şi Bucureşti.
Gabriela Haja. Dr. Gabriela Haja este cercetătoare la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi şi director al instituţiei începând cu anul 2022. A fost coordonator al Departamentului de lexicologie‑lexicografie în perioada 2008‑2022 şi secretar ştiinţific al institutului între 2015‑2022.
Doctor în filologie cu o teză despre formarea terminologiei teatrale româneşti, Gabriela Haja colaborează cu Facultatea de Teatru din cadrul Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, începând cu anul 2006, susţinând cursuri despre teoria dramei şi istoria teatrului universal. În perioada 1994‑1998 a fost cadru didactic al Facultăţii de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Lexicograf din anul 1994, este unul dintre autorii Dicţionarului limbii române (DLR) şi al Dicţionarului tezaur al limbii române în format electronic, fiind şi membru în colegiul de redacţie al revistei „Anuar de lingvistică şi istorie literară” a Academiei Române. Din anul 2014 este cercetător şi coordonator al unuia dintre proiectele prioritare ale Academiei: Corpus lexicografic românesc electronic (CLRE).
Pentru activitatea de cercetare a fost distinsă cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române (2008) şi cu diploma „Meritul Academic” (2010).
În anul 2019 a primit diploma de excelenţă a Salonului de carte tehnico‑ştiinţifică, artistică şi literară.
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române Constituie un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele misiuni ale Academiei Române, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarităţii. Conferinţele sunt înregistrate şi publicate pe canalul YouTube al Academiei Române (https://bit.ly/3whyCkY), fiind disponibile în regim gratuit.
Mircea Dumitru
Conferinţe ştiinţifice
Conferinţa „Modal Frame Incompleteness. An Account Through Second‑Order Logic”. Sâmbătă, 1 iulie 2023, academicianul Mircea Dumitru a deschis lucrările Sesiunii speciale cu tema „Logică şi aplicaţii”, din cadrul Congresului Matematicienilor Români, ediţia a X‑a, manifestare ştiinţifică ce a reunit în acest an peste 400 de matematicieni, din peste 35 de ţări, un sfert dintre ei, români din diaspora. Academicianul Mircea Dumitru a susţinut conferinţa cu titlul „Modal Frame Incompleteness. An Account Through Second‑Order Logic”, care a tratat statutul logicii modale propoziţionale, privită, în mod obişnuit, ca o extensie a logicii clasice propoziţionale, arătând că, din această perspectivă, incompletitudinea modală ar trebui definită ca un fel de exemplificare a incompletitudinii logicii de ordinul al doilea cu interpretare standard. Conferinţa s‑a bazat pe includerea logicii modale în logica de ordinul doi şi pe examinarea unui aspect al acestei conexiuni de ordinul doi, anume fenomenul de incompletitudine. Profesorul Mircea Dumitru a arătat că fenomenul de incompletitudine modală este esenţial legat de capacitatea expresivă mai slabă a limbajului logicii modale propoziţionale în comparaţie cu expresivitatea mult mai puternică a limbajului logicii de ordinul al doilea.
Congresul Matematicienilor Români, ediţia a X‑a, Piteşti, 30 iunie – 5 iulie 2023. Aflat la a X‑a ediţie, Congresul Matematicienilor Români, cu o tradiţie de peste 90 de ani, a avut de‑a lungul timpului o organizare periodică constantă, o dată la patru ani, până în 1956. Întreruptă timp de aproape cinci decenii, tradiţia a fost reluată în anul 2003 şi s‑a bucurat de un mare succes naţional şi internaţional, dovedit de numărul mare de participanţi la toate ediţiile. Congresul a fost organizat de Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române, în parteneriat cu Secţia de ştiinţe matematice a Academiei Române, Universitatea din Bucureşti, Societatea de Ştiinţe Matematice din România – SSMR şi Universitatea din Piteşti.
Conferinţa „Frames of Utopias. From Nozick to Us and Beyond”. Academicianul Mircea Dumitru a susţinut joi, 6 iulie 2023, lucrarea „Frames of Utopias. From Nozick to Us and Beyond”, în calitate de keynote speaker al Conferinţei Internaţionale „Utopian Imaginaries”, organizată de Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca, prin Facultatea de Litere şi Centrul de Cercetare a Imaginarului „Phantasma”. Conferinţa susţinută de profesorul Mircea Dumitru a vizat explorarea conceptului de cadre („frames”) ale utopiilor, pornind de la câteva puncte de vedere exprimate de filosoful american Robert Nozick cu privire la rolul utopiilor în configurarea unei teorii şi a unei filosofii politice. Apreciind virtuţile metodologice ale acestui concept, Mircea Dumitru a evidenţiat analogii mai puţin evidente, inaparente, dar pe care le consideră fertile, între rezultatele produse de conceptul de cadre în filosofia utopiilor şi cele obţinute în metafizica contemporană a modalităţii, cu deosebire în metalogica logicii modale. Discursul a fost unul de tip filosofic, combinat cu o tratare riguroasă a conceptului de cadre în logica modală. Scopul conferinţei a fost de a arăta cum conceptele şi metodele din metafizica modalităţii şi logica modală pot fi utilizate cu implicaţii importante în filosofia politică, în special în studierea utopiilor.
Conferinţa internaţională „Utopian Imaginaries”, Cluj‑Napoca, 5‑7 iulie 2023. În cele trei zile ale conferinţei, alături de academicianul Mircea Dumitru au mai susţinut lucrări în calitate keynote speakers profesorii Vita Fortunati, de la Universitatea din Bologna (Italia), şi Fatima Vieira, de la Universitatea din Porto (Portugalia).
Dedicată imaginariilor utopice, conferinţa internaţională „Utopian Imaginaries” a oferit ocazia participanţilor de a analiza conceptul antropologic de imaginar, vizând numeroase domenii, de la sociologie şi religie până la literatură şi artă. Subiectele conferinţei au fost centrate, în special, pe imaginarii utopice sociale şi literare, pe modelarea utopică a sistemelor naturale şi sociale, pe conceptele de utopie versus distopie: evaluarea lumilor secundare, lumi ficţionale, formele de utopii şi distopii în cultura contemporană.
Biroul de Comunicare al Academiei Române
Gabriela Haja
