Artă creştină la Arad
La sfârşitul anului 2022 Galeria de Artă „Delta”, din Arad, s‑a înveşmântat în haină de sărbătoare, prin deschiderea unei expoziţii personale semnate Cătălin Băluţ şi transformate, graţie generozităţii autorului, într‑un adevărat Salon de Artă Creştină, ocazie cu care a fost lansat şi albumul „Pictura interioară din biserica ortodoxă Naşterea Domnului din Micălaca Veche II – Arad”, publicat la Editura Mega din Cluj‑Napoca.
Primul act, dacă‑l putem numi aşa, al acestui eveniment cultural cu multiple conotaţii spirituale, s‑a derulat în vară, la Galeria „RomanArt” din Roman, judeţul Neamţ, locul natal al pictorului Cătălin Băluţ. Pentru prima dată, acolo, au fost expuse posterele realizate dintr‑un material textil special, pe care sunt reproduse ansamblurile în frescă realizate de Cătălin Băluţ şi de echipa pe care o coordonează, la Catedrala Sfânta Treime din Arad, la Capela Facultăţii de Teologie din Arad şi la Biserica Naşterea Domnului din cartierul arădean Micălaca Veche II. Atunci a fost lansat şi albumul dedicat ansamblului mural de la Catedrala Sfânta Treime din Arad, o carte în adevăratul sens al cuvântului, ce cuprinde întregul program iconografic al acestui lăcaş de cult ortodox, cu texte explicative, menite să faciliteze accesul şi înţelegerea privitorului, cu citate bine alese din scrierile teologice ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Răsăritene privitoare la arta icoanei. La fel de bogat şi de documentat este şi cel de al doilea album, dedicat ansamblului realizat în tehnicile frescă (interior) şi mozaic (exterior) de la Biserica Naşterea Domnului din Micălaca Veche II.
Proiectul gândit iniţial de Cătălin Băluţ s‑a extins, expoziţia ce cuprinde posterele cu ansamblurile murale arădene în tehnicile frescă şi mozaic a fost, apoi, îmbogăţită şi prezentată, în noua sa formula, cu invitaţi din mai multe oraşe şi centre universitare (Bucureşti, Cluj‑Napoca, Alba Iulia, Arad), la Galeria „Delta”, începând din 9 decembrie 2022.
Mai mult, iniţiatorul şi autorul acestui amplu proiect cultural a dorit să se adreseze şi generaţiei tinere, elevilor din clasele a XI‑a şi a XII‑a de la Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad, pe care i‑a provocat să participe la un concurs de pictură pe teme de spiritualitate, în sens larg, şi ale căror lucrări au fost premiate la vernisajul expoziţiei de artă sacră, unde lucrările viitorilor plasticieni au fost prezentate într‑o secţiune separată.
În ziua ce a urmat deschiderii oficiale a Salonului de Artă Creştină, chiar în interiorul Galeriei „Delta”, a avut loc şi un workshop susţinut de profesori şi studenţi ai secţiei de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, şi a cărui temă a fost tehnica mozaicului cu piatră naturală. Participanţii, aceiaşi elevi ai Liceului de Artă din Arad, dar şi alţi doritori să înveţe, au fost iniţiaţi în tainele străvechii tehnici, iar cele mai bune dintre lucrările realizate pe parcursul întregii zile au fost şi ele premiate.
Prin invitaţia adresată colegilor săi iconari şi pictori bisericeşti – cei mai mulţi dintre ei artişti consacraţi, cu o activitate remarcabilă – de a i se alătura în expunere, Cătălin Băluţ a reuşit să contureze o imagine cuprinzătoare asupra artei sacre ortodoxe contemporane din România, dar, şi mai mult decât atât, să sublinieze şi să aducă în conştiinţa publicului actualitatea imaginii sacre, rolul ei teologic, artistic şi formator, atât de important într‑o lume desacralizată şi aflată într‑un dramatic proces de disoluţie spirituală.
În expoziţia de artă creştină de la Arad au fost prezente lucrări realizate toate tehnicile practicate în trecut şi în prezent: icoană pe lemn, icoană pe sticlă, frescă, mozaic, imagine sacră obţinută cu ajutorul tehnicilor grafice mixte, al desenului sau al gravurii. Autorilor, pictori iconari şi muralişti din Bucureşti, Cluj‑Napoca, Alba Iulia şi Arad, li s‑a alăturat sculptorul Sorin Martin, creatorul mobilierului de la Catedrala Naţională, cu un splendit tetrapod cioplit în lemn de tei. Această piesă, ca şi Troiţa din lemn policrom, realizată de Karla Pater, au contribuit la reuşita expoziţiei, prin completarea largii palete de expresii în care se manifestă arta sacră de sorginte răsăriteană.
Pe simezele expoziţiei arădene organizate de Cătălin Băluţ s‑au regăsit nume de referinţă ale artei icoanei şi ale picturii murale contemporane, precum Mihai Coman, Sorin Nicolae (Bucureşti), Simona Teodora Roşca Neacşu (Cluj‑Napoca), Alin Pater (Arad). Au expus, de asemenea, pictorii: Andrei Muşat, Izabela Pătraşcu, Florentina Oana Musceleanu (Bucureşti), Lorena Pop, Karla Pater, Iosif Mărginean şi Valentina Băluţ (Arad). Icoanele pe lemn, icoanele pe sticlă şi icoanele realizate în mozaic, semnate de aceştia, probează, dincolo de măiestrie, o adevărată renaştere a artei sacre, în spaţiul românesc, după 1990.
O însemnată parte a expunerii a fost constituită din lucrările realizate în tehnica mozaicului cu piatră naturală, după modele antice şi bizantine, de către studenţii şi masteranzii secţiei de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Această secţiune a Salonului de Artă Sacră, ea însăşi o expoziţie de sine stătătoare, a străbătut teritoriul ţării anul trecut, fiind prezentată la Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa şi, apoi, şi la Arad.
Odată cu începerea lucrărilor de pictură în tehnica mozaicului, la Catedrala Naţională, această artă ancorată profund în tradiţia bizantină cunoaşte o înflorire fără precedent în ţara noastră. Şcoala iniţiată în mod firesc prin activitatea atelierului coordonat de pictorul Daniel Codrescu, unde mai mult de o sută de artişti trudesc la realizarea ansamblului în mozaic de la Catedrala Mântuirii Neamului, creează continuu emulaţie. Acum, la Alba‑Iulia, există chiar o formă instituţionalizată de studii aplicate, pentru cei ce doresc să se specializeze în tehnica mozaicului, iar rezultatele sunt remarcabile. Lucrările de mari sau mai mici dimensiuni executate în mozaic din piatră naturală, prezentate publicului la Râmnicu Vâlcea, Constanţa şi Arad, au creat emoţie, bucurie duhovnicească şi delectare artistică.
Alăturând unui cuvânt de mulţumire pictorului şi profesorului Cătălin Băluţ pentru deschiderea către breasla căreia îi aparţine şi pentru generozitatea cu care a susţinut şi evenimentul artistic de la Arad, adaug, la final, câteva aprecieri legate de arta sa murală, fie că e vorba despre frescă, fie că e vorba despre mozaic.
Cătălin Băluţ lucrează în manieră tradiţională, de sorginte bizantină, cu influenţe athonite, în acord deplin cu acele canoanele ce stau la temelia artei sacre răsăriteane, fără a‑şi reprima însă elementele de creativitate personală, vizibile îndeosebi în modul de execuţie a portretelor de sfinţi, caracterizate printr‑o accentuată expresivitate, dar şi în realizarea registrelor de sfinţi în picioare, personaje cărora le imprimă un dinamism intrinsec, obţinând cu măiestrie o sugestie de mişcare care‑i individualizează, le subliniază caracterul particular şi‑i aduce mai aproape de privitorul credincios ce contemplă această pictură.
Scenele pictate de Cătălin Băluţ sunt deosebit de narative, bogate în toate acele detalii semnificative ce potenţează importanţa episodului biblic, redat şi el într‑o firească mişcare, dar, în acelaşi timp, sugerând desprinderea de lumea materială şi proiectarea în veşnicie a istoriei sacre şi a personajelor ei.
■ Scriitor, istoric al artelor, publicist
Luiza Barcan