Cronică plastică

Artă creştină la Arad

La sfârşitul anului 2022 Galeria de Artă „Delta”, din Arad, s‑a înveşmântat în haină de sărbătoare, prin deschiderea unei expoziţii personale semnate Cătălin Băluţ şi transformate, graţie generozităţii autorului, într‑un adevărat Salon de Artă Creştină, ocazie cu care a fost lansat şi albumul „Pictura interioară din biserica ortodoxă Naşterea Domnului din Micălaca Veche II – Arad”, publicat la Editura Mega din Cluj‑Napoca.

Primul act, dacă‑l putem numi aşa, al acestui eveniment cultural cu multiple conotaţii spirituale, s‑a derulat în vară, la Galeria „RomanArt” din Roman, judeţul Neamţ, locul natal al pictorului Cătălin Băluţ. Pentru prima dată, acolo, au fost expuse posterele realizate dintr‑un material textil special, pe care sunt reproduse ansamblurile în frescă realizate de Cătălin Băluţ şi de echipa pe care o coordonează, la Catedrala Sfânta Treime din Arad, la Capela Facultăţii de Teologie din Arad şi la Biserica Naşterea Domnului din cartierul arădean Micălaca Veche II. Atunci a fost lansat şi albumul dedicat ansamblului mural de la Catedrala Sfânta Treime din Arad, o carte în adevăratul sens al cuvântului, ce cuprinde întregul program iconografic al acestui lăcaş de cult ortodox, cu texte explicative, menite să faciliteze accesul şi înţelegerea privitorului, cu citate bine alese din scrierile teologice ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Răsăritene privitoare la arta icoanei. La fel de bogat şi de documentat este şi cel de al doilea album, dedicat ansamblului realizat în tehnicile frescă (interior) şi mozaic (exterior) de la Biserica Naşterea Domnului din Micălaca Veche II.

Proiectul gândit iniţial de Cătălin Băluţ s‑a extins, expoziţia ce cuprinde posterele cu ansamblurile murale arădene în tehnicile frescă şi mozaic a fost, apoi, îmbogăţită şi prezentată, în noua sa formula, cu invitaţi din mai multe oraşe şi centre universitare (Bucureşti, Cluj‑Napoca, Alba Iulia, Arad), la Galeria „Delta”, începând din 9 decembrie 2022.

Mai mult, iniţiatorul şi autorul acestui amplu proiect cultural a dorit să se adreseze şi generaţiei tinere, elevilor din clasele a XI‑a şi a XII‑a de la Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad, pe care i‑a provocat să participe la un concurs de pictură pe teme de spiritualitate, în sens larg, şi ale căror lucrări au fost premiate la vernisajul expoziţiei de artă sacră, unde lucrările viitorilor plasticieni au fost prezentate într‑o secţiune separată.

În ziua ce a urmat deschiderii oficiale a Salonului de Artă Creştină, chiar în interiorul Galeriei „Delta”, a avut loc şi un workshop susţinut de profesori şi studenţi ai secţiei de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, şi a cărui temă a fost tehnica mozaicului cu piatră naturală. Participanţii, aceiaşi elevi ai Liceului de Artă din Arad, dar şi alţi doritori să înveţe, au fost iniţiaţi în tainele străvechii tehnici, iar cele mai bune dintre lucrările realizate pe parcursul întregii zile au fost şi ele premiate.

Prin invitaţia adresată colegilor săi iconari şi pictori bisericeşti – cei mai mulţi dintre ei artişti consacraţi, cu o activitate remarcabilă – de a i se alătura în expunere, Cătălin Băluţ a reuşit să contureze o imagine cuprinzătoare asupra artei sacre ortodoxe contemporane din România, dar, şi mai mult decât atât, să sublinieze şi să aducă în conştiinţa publicului actualitatea imaginii sacre, rolul ei teologic, artistic şi formator, atât de important într‑o lume desacralizată şi aflată într‑un dramatic proces de disoluţie spirituală.

În expoziţia de artă creştină de la Arad au fost prezente lucrări realizate toate tehnicile practicate în trecut şi în prezent: icoană pe lemn, icoană pe sticlă, frescă, mozaic, imagine sacră obţinută cu ajutorul tehnicilor grafice mixte, al desenului sau al gravurii. Autorilor, pictori iconari şi muralişti din Bucureşti, Cluj‑Napoca, Alba Iulia şi Arad, li s‑a alăturat sculptorul Sorin Martin, creatorul mobilierului de la Catedrala Naţională, cu un splendit tetrapod cioplit în lemn de tei. Această piesă, ca şi Troiţa din lemn policrom, realizată de Karla Pater, au contribuit la reuşita expoziţiei, prin completarea largii palete de expresii în care se manifestă arta sacră de sorginte răsăriteană.

Pe simezele expoziţiei arădene organizate de Cătălin Băluţ s‑au regăsit nume de referinţă ale artei icoanei şi ale picturii murale contemporane, precum Mihai Coman, Sorin Nicolae (Bucureşti), Simona Teodora Roşca Neacşu (Cluj‑Napoca), Alin Pater (Arad). Au expus, de asemenea, pictorii: Andrei Muşat, Izabela Pătraşcu, Florentina Oana Musceleanu (Bucureşti), Lorena Pop, Karla Pater, Iosif Mărginean şi Valentina Băluţ (Arad). Icoanele pe lemn, icoanele pe sticlă şi icoanele realizate în mozaic, semnate de aceştia, probează, dincolo de măiestrie, o adevărată renaştere a artei sacre, în spaţiul românesc, după 1990.

O însemnată parte a expunerii a fost constituită din lucrările realizate în tehnica mozaicului cu piatră naturală, după modele antice şi bizantine, de către studenţii şi masteranzii secţiei de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Această secţiune a Salonului de Artă Sacră, ea însăşi o expoziţie de sine stătătoare, a străbătut teritoriul ţării anul trecut, fiind prezentată la Muzeul de Artă din Râmnicu Vâlcea, la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa şi, apoi, şi la Arad.

Odată cu începerea lucrărilor de pictură în tehnica mozaicului, la Catedrala Naţională, această artă ancorată profund în tradiţia bizantină cunoaşte o înflorire fără precedent în ţara noastră. Şcoala iniţiată în mod firesc prin activitatea atelierului coordonat de pictorul Daniel Codrescu, unde mai mult de o sută de artişti trudesc la realizarea ansamblului în mozaic de la Catedrala Mântuirii Neamului, creează continuu emulaţie. Acum, la Alba‑Iulia, există chiar o formă instituţionalizată de studii aplicate, pentru cei ce doresc să se specializeze în tehnica mozaicului, iar rezultatele sunt remarcabile. Lucrările de mari sau mai mici dimensiuni executate în mozaic din piatră naturală, prezentate publicului la Râmnicu Vâlcea, Constanţa şi Arad, au creat emoţie, bucurie duhovnicească şi delectare artistică.

Alăturând unui cuvânt de mulţumire pictorului şi profesorului Cătălin Băluţ pentru deschiderea către breasla căreia îi aparţine şi pentru generozitatea cu care a susţinut şi evenimentul artistic de la Arad, adaug, la final, câteva aprecieri legate de arta sa murală, fie că e vorba despre frescă, fie că e vorba despre mozaic.

Cătălin Băluţ lucrează în manieră tradiţională, de sorginte bizantină, cu influenţe athonite, în acord deplin cu acele canoanele ce stau la temelia artei sacre răsăriteane, fără a‑şi reprima însă elementele de creativitate personală, vizibile îndeosebi în modul de execuţie a portretelor de sfinţi, caracterizate printr‑o accentuată expresivitate, dar şi în realizarea registrelor de sfinţi în picioare, personaje cărora le imprimă un dinamism intrinsec, obţinând cu măiestrie o sugestie de mişcare care‑i individualizează, le subliniază caracterul particular şi‑i aduce mai aproape de privitorul credincios ce contemplă această pictură.

Scenele pictate de Cătălin Băluţ sunt deosebit de narative, bogate în toate acele detalii semnificative ce potenţează importanţa episodului biblic, redat şi el într‑o firească mişcare, dar, în acelaşi timp, sugerând desprinderea de lumea materială şi proiectarea în veşnicie a istoriei sacre şi a personajelor ei.

■ Scriitor, istoric al artelor, publicist

Luiza Barcan

Total 1 Votes
0

Luiza Barcan

Luiza Barcan, critic și istoric de artă, doctor în arte vizuale, expert al Ministerului Culturii în domeniul: Bunuri cu semnificație culturală – artă medievală, secolele XVIII-XIX, jurnalist, expert al Casei de Licitații Vikart. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Vâlcea, membru fondator și director al Fundației HAR („Habitat și Artă în România”). S-a născut la București în data de 8 octombrie 1964. Absolventă a Liceului de matematică-fizică nr. 4 din București, a Facultății de Limba și Literatura Română de la Universitatea București (1987) și a Facultății de Istoria și Teoria Artei a Universității Naționale de Artă din București. Profesor de limba și literatura-română (1990-1995), redactor, realizator de emisiuni la Televiziunea Română (1995-2013), redactor la Radio România Internațional (2000-2006), colaborator la Radio Trinitas al Patriarhiei Române, din 2014 și până în prezent (realizator al documentarului radiofonic „Zidiri în chipul crucii”). Din 1996 publică cronică plastică, interviuri, reportaje, eseuri, studii de istoria artei, monografii de monumente în paginile Contemporanul, Literatorul, Azi Literar, artPanorama, Museion, Adevărul literar şi artistic, Ianus, Virtualia, Tribuna, Tabor, Povestea vorbei, Buridava, Ramuri, Observator cultural, artMargins a Universităţii „Santa Barbara” din California.

Co-organizator, împreună cu Alexandru Nancu, al programelor Fundaţiei HAR: „Habitat şi Arta in Romania” ,„Arta in drum spre muzeu” (1999 – Râmnicu Vâlcea), „Tradiţie şi Postmodernitate” (2000 – 2005, Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, judeţul Vâlcea) „Stuf 2004” (2004, Murighiol, judeţul Tulcea), „ReSitus – Metode şi tehnici avansate de conservare şi reconstrucţie digitală pentru patrimoniul cultural-istoric imobil (2007, Câmpulung Muscel), Lut/ Adobe 2007, 2008, 2009 (Capul Doloşman/ Cetatea Argamum, judeţul Tulcea).

Din anul 2000 şi până în prezent, curator al programului „Restituiri” care a cuprins expoziţiile: „Seniori ai picturii romaneşti contemporane”, „Invitaţii lui Iosif Sava în 40 de desene ale Rodicăi Ciocârdel Teodorescu”, „Rromani art”, expoziţiile personale de la Constanţa, Tulcea, Râmnicu Vâlcea şi Bucureşti ale pictoriţei centenare Medi Wechsler Dinu, expoziţia retrospectivă Maria Constantin, expoziţiile retrospective Alexandru Nancu („Teasc pentru memorie” și „Spațiul imaginării”), Bucureşti 2013, expozițiile retrospective Lidia Nancuischi). Curator a peste 30 de expoziţii personale sau de grup, deschise în Bucureşti şi în alte oraşe mari ale ţării. Face parte din colectivul de autori ai dicţionarului on line Un secol de sculptură românească (2013, 2014) și din colectivul de autori ai cărții Centenarul femeilor din arta românească (2018).

Debut literar în revista artPanorama, cu proza Jucătorii de șah (1997). Debut editorial cu volumul Nichita Stănescu. O viziune poetică a timpului (2000, ediţie bibliofilă, coordonata de Mircia Dumitrescu).

Cărți de memorialistică: Artişti plastici la Serata lui Iosif Sava (2003), în format electronic (2005); Spre Răsărit, cu Alexandru (2017).

Cărți de specialitate (cronică plastică, istoria artei): Angoase ale privirii (2004); Monografiile bisericilor de lemn – monument istoric de la Grămeşti, Malaia, Racoviţa- Copăceni, Ciungetu, Brezoi, Mariţa (2000, 2001), împreună cu Alexandru Nancu; Albumul monografic Medi Wechsler Dinu (2010); Albumul monografic „Maria Constantin” (2013); Albumul monografic „Constantin Calafateanu” (2014); Albumul monografic „Lidia Nancuischi” (2018)

Premii și distincții: Premiul pentru critică, acordat de Consiliul Director al Uniunii Artiștilor Plastici din Roâmânia (2017); Diplomă de excelență pentru întreaga activitate, acordată de Filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu ocazia Bienalei „Ion Andreescu” (2018); Premiul III la Festivalul de film documentar scurt „Yperia 2012”, de pe insula Amorgos – Grecia, pentru filmul „Grecii de Brăila” („Greek and Romanian”); Premiul pentru film religios la Festivalul de film documentar scurt „Yperia 2011”, de pe insula Amorgos – Grecia, pentru filmul „Skopelos, insula celor 365 de altare”; 2011 – Medalia Muzeul Brăilei – 130 de ani şi Medalia „Nicolae Iorga – 140 de ani de la naştere”, decernate de Muzeul Brăilei pentru documentarele „Biserici de la Dunăre” (2011).

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și
Close
Back to top button