Academia Română – Ştiri – Evenimente – Editura Academiei – Noutăţi editoriale
Cronica vieţii academice
În cadrul ad
unării generale a membrilor Academiei Române, desfăşurată în aula Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad a fost ales, prin vot secret, preşedintele acestui prestigios for de ştiinţă şi cultură pentru anii 2014-2018. Adunarea generală a membrilor Academiei Române, desfăşurată în aula Academiei Române, a ales, prin vot secret, noii membri ai conducerii academice: vicepreşedinţi – acad. Dinu Giurescu, acad. Cristian Hera, acad. Bogdan Simionescu şi acad. Alexandru Surdu. În funcţia de secretar general a fost ales acad. Victor Voicu.
Centenarul naşterii
pictorului Alexandru Ţipoia
La împlinirea unui veac de la naştere, pictorul Al. Ţipoia (1914-1993), a fost omagiat în cadrul unei sesiuni ştiinţifice organizată de Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, sesiune desfăşurată în amfiteatrul „Ioan Heliade Rădulescu” 
Bibliotecii Academiei Române. Absolvent al Academiei de Belle-Arte din Bucureşti, Al. Ţipoia s-a afirmat ca un artist complex, creaţia sa constituind o alcătuire simfonică de tablouri memorabile, lucrări de artă monumentală şi decorativă ş.a. Contemporan cu Al. Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu, Al. Ţipoia este al patrulea pilon al artei româneşti din sec. XX. În timpul vieţii şi-a expus lucrările în peste zece expoziţii personale şi peste douăzeci de grup în ţară şi peste hotare – Roma, Viena, Paris, Stuttgart, Bruges. Despre viaţa şi opera sa, parte a patrimoniului nostru artistic, au vorbit acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, istoricul de artă Ioana Vlasiu şi pictorul George Tzipoia, fiul artistului omagiat. Ţipoia a avut o viaţă plină de greutăţi, dar a avut puterea de trece peste ele şi de a crea o operă artistică a cărei valoare îl consacră în istoria culturii noastre contemporane, la care Ion Frunzetti aprecia „prezenţa unui mare talent, unificator în aceeaşi măsură în care diversifică”. Şi conchide „Ţipoia este astăzi un substantiv colectiv: pluralia tantum. Ceea ce nu înseamnă că ar conţine mai puţină substanţă”. George Tzipoia sublinia: „Opera sa este martorul vieţii sale, oglinda a ceea ce omul a putut totuşi să salveze din cataclismul existenţei sale nefericite… Ceea ce caracterizează opera sa este un rafinament aristocratic al exprimării plastice, o eleganţă a imaginii care se prezintă în echilibrul tonurilor… forma este aceea care ilustrează cel mai bine spiritul artistului, gândirea lui filosofică în care închide trăire emoţională, vibraţie şi elan spre lumi superioare”. O parte dintre creaţiile sale au putut fi admirate în expoziţia deschisă în sala „Th. Pallady” a Bibliotecii Academiei Române.
140 de ani de la naşterea
astronomului Nicolae Donici
Descendent din neamul celebru al doniceştilor (amintim pe juristul Andronache Donici, fabulistul Alecu Donici şi 
antropologul Al. Donici), Nicolae Donici s-a născut la 1 septembrie 1874, a făcut studiile la Odessa, apoi la St. Petersburg, unde va fi primit ca membru al Academiei de Ştiinţe Imperiale. În comunicarea susţinută la sesiunea ştiinţifică organizată cu prilejul împlinirii a 140 de ani de la naşterea marelui astronom, acad. Ion Tighineanu aprecia că printre contribuţiile sale se remarcă „studierea mai multor eclipse de soare şi de lună, observarea trecerii planetei Mercur prin dreptul soarelui, monitorizarea planetei Saturn la începutul anilor ’30, investigarea cometelor, coroanei solare, luminii zodiacale. De o importanţă cu totul specială a fost construirea, în 1908, a unui observator astronomic la Dubăsarii Vechi şi înzestrarea lui cu instrumente de construcţie proprie. În semn de preţuire a contribuţiilor sale ştiinţifice a fost numit membru a numeroase instituţii internaţionale de prestigiu – cofondator al Uniunii Astronomice Internaţionale, membru al Uniunii Astronomice de Cercetare a Soarelui, al Societăţii Germane „Astonomische Gesellschaft”.
În anul 1922 a fost ales membru al Academiei Române. În amintirea sa, asteroidul 9494 poartă numele Nicolae Donici şi călătoreşte prin univers alături 9495, numit Mihai Eminescu. După revoluţia din 1917, savantul a fost nevoit să se refugieze în Franţa. Evenimentul a fost organizat de Comitetul Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnologiei şi Institutul Astronomic ale Academiei Române împreună cu Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova.
Conferinţa internaţională
„Economia globală şi guvernanţa”
În Aula Academiei Române a avut loc deschiderea lucrărilor Conferinţei internaţionale pe tema „Economia globală şi 
guvernanţa” (Global Economy and Governance), eveniment organizat de Institutul de Prognoză Economică al Academiei Române, în colaborare cu SNSPA, Wuhan University din China, National Taiwan University şi Ming Chuan University din Taipei şi cu sprijinul Camerei Deputaţilor, Băncii Naţionale a Românei şi Primăriei Municipiului Bucureşti. Aceasta urmează conferinţei de anul trecut, organizată de către Universitatea din Wuhan în colaborare cu Institutul de Prognoză Economică şi alţi parteneri din SUA şi Taiwan, în luna mai la Wuhan, China (Global Business, Economics and Finance Conference GBEF 2013, May 9-11). Mai multe despre această prestigioasă manifestare academică aflăm de la acad. Lucian-Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoză: „Evenimentul a reunit peste 100 de participanţi, din care aproximativ 60 de profesori şi cercetători invitaţi din străinătate (China, SUA, Marea Britanie, Spania, Lituania, Polonia, Slovacia, Moldova, Macedonia, Ucraina).
Au fost prezentate peste 80 de lucrări ştiinţifice în cadrul celor 8 secţiuni tematice: Afaceri şi Economie, Finanţe şi Investiţii, Modelare Economică şi Prognoză, Administraţie Publică şi Legislaţie, Guvernanţă şi Globalizare, Comunicare şi Relaţii Publice, Management şi Marketing, Global versus European. Prezentarea lucrărilor şi dezbaterile din secţiuni au reunit cercetători şi profesori, reputaţi specialişti în economie, drept, administraţie publică, comunicare şi relaţii internaţionale. Lucrările au deschis noi oportunităţi pentru participarea la un proiect de dezvoltare, prin cercetare şi educaţie, a relaţiilor Româno-Chineze sau, mai larg, a relaţiilor Euro-Asiatice, în cadrul căruia se vor organiza viitoarele conferinţe dedicate problemelor globalizării în ţările partenere. Una dintre concluziile conferinţei a fost că procesul de convergenţă la nivel global, dar şi separat în cadrul Uniunii Europene şi respectiv în cel al zonei Sud-Est Asiatice, a avansat semnificativ după anul 2000, cu toate efectele negative ale crizei ultimilor ani.”
Agenda manifestărilor ştiinţifice
■ 3-4 oct. În Aula Academiei Române se vor desfăşura lucrările celui de al XIII-lea Colocviu Internaţional „Penser l’Europe” cu tema „Există două Europe”. Evenimentul este organizat de Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Literatură (FNSA), Academia Română, Institutul Franţei, Institutul Francez de Relaţii Internaţionale (IFRI), Academia Regală de Limbă şi Literatură Franceză din Belgia, Academia Regală de Ştiinţe Economice şi Financiare din Spania şi Academia Regală a Doctorilor din Barcelona, în colaborare cu Banca Naţională a României.
■ 6 oct. În amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, ora 10.00, va avea loc cea de a doua ediţie a Colocviului Mihai Drăgănescu, organizat de Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei. După cuvântul de deschidere susţinut de acad. Florin Filip susţin comunicări: prof. Traian Ionescu – Securitatea informaţiei în reţele şi sisteme complexe şi prof. Ioana Vasiu – „Frauda electronică şi proprietatea intelectuală” în sisteme informaţionale complexe.
■ 10 oct., În Aula Academiei Române, la ora 10.00 se va desfăşura sesiunea de comunicări prilejuită de împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Institutului de Geografie al Academiei Române
■ 17 oct. Aula Academiei Române va găzdui, la ora 10.00, o sesiune ştiinţifică dedicată împlinirii a 110 ani de la naşterea geologului Dan Giuşcă (1904-1988), membru titular al Academiei Române
■ 24 oct. În Aula Academiei Române, la ora 11.00, acad. Gheorghe Păun va susţine discursul de recepţie cu tema „Căutând calculatoare în celula biologică – după 20 de ani”. Răspunsul va fi dat de acad. Solomon Marcus.
Pagină realizată de Elena Solunca Moise
